Pestera ce a sedus NASA

O pestera similara unui „colt de Marte“, descoperita linga Mangalia, a pus pe jar cercetatorii din lumea intreaga. NASA a venit in Romania sa vada viata in conditii imposibile. Dezinteresul autoritatilor autohtone ameninta acum sa ingroape „dosarul Movile“.
Scorpioni, paianjeni, miriapozi - in total 35 de specii complet noi pe Terra - au fost identificate acum 20 de ani intr-o pestera descoperita oarecum accidental linga Mangalia. Acestea traiesc cu foarte putin oxigen, intr-un mediu complet izolat de exterior, in conditii in care nu se credea ca viata se poate dezvolta pe Terra. De atunci, conceptia despre originea si evolutia vietii pe pamint a suferit mutatii radicale. Presa internationala de specialitate sau de popularizare a intors subiectul „Pestera Movile“ pe toate partile, iar BBC, Discovery ori National Geographic au dat documentare „grele“ pe aceasta tema.

Ceausescu a facut un semn

Aventura stiintifica incepe de la visul megalomanic al lui Ceausescu. In 1986, s-a inceput o investitie uriasa intr-o termocentrala proiectata pentru zona de sud a litoralului, la ordinul sau expres. Dictatorul a indicat locul din elicopter. Suprafata destinata colosului industrial era un teren carstic, cu mici ridicaturi de pamint pe care localnicii le numesc movile. Geologii banuiau ca dedesubt s-ar putea gasi un sistem de grote subterane. „Am forat un put ca sa gasesc pestera. Am avut putin noroc, pentru ca am nimerit chiar in galerie, la 20 de metri adincime. Am vazut pe peretii incaperii misunind paianjeni, scorpioni, miriapozi si alte vietuitoare. Biologii de la Institutul de Speologie au determinat fauna, au zis ca sint nemaiintilnite in lume: o specie noua de paianjen, singurul scorpion de apa dulce cunoscut, nu stiu ce lipitoare-minune si prima lipitoare cavernicola din lume”, isi aminteste Cristian Lascu, reputat geolog si redactor-sef la revista „National Geographic Romania“. Proiectul comunist a fost abandonat, iar zona 2 Mai-Vama Veche, unde Ceausescu voia un port, a fost salvata pentru prima oara.

Iadul e un paradis biologic

A doua lovitura a reprezentat-o descoperirea facuta de doi tineri biologi romani, Radu Popa si Serban Sarbu, care au identificat acolo niste bacterii, adevarate fosile vii, care obtineau energia necesara supravietuirii prin chemosinteza. Astfel, in loc sa aiba un metabolism bazat pe arderi de oxigen, la fel ca toate fiintele de pe Terra, ele „procesau“ dioxidul de carbon si hidrogenul sulfurat care se regaseau in mediul din Pestera Movile. Biologii cred ca in acest fel a fost generata, in urma cu miliarde de ani, compozitia actuala a atmosferei terestre. Dat fiind faptul ca grota era complet izolata de exterior, s-a ajuns la concluzia ca formele de viata de aici s-au conservat perfect, asa cum erau acum milioane de ani. Cercetatorii au fost frapati de faptul ca ceea ce pentru organismele din exterior era letal - un mediu fara oxigen, cu o concentratie mare de sulf - pentru acestea era „raiul“. Vreme de peste cinci milioane de ani ele nu au fost supuse stresului adaptarii, concurentei nesfirsite intre specii si, in concluzie, nu au fost nevoite sa se schimbe. „Bacteriile se inmultesc prin divizare, fiind practic nemuritoare, prin multiplicarea lor la infinit“, spune Cristian Lascu.

Cu o lungime totala de aproape 300 de metri este o pestera relativ mica, cu pasaje inguste acoperite cu argila . Este dezvoltat in special pe oizontala cu citeva cavitati care nu depasesc 3 metri. In partea mai coborita este un lac mic ce leaga platoul pesterii de apele subterane. Pasajele continua sub apa si formeaza trei clopote de aer unde atmosfera este foarte bogata in dioxid de carbon ( pina la 10 ori mai mult decit afara si saraca in oxigen ( o treime fata de atmosfera de afara ) Cind clima pamintului s-a schimbat acum 5,5 milioane de ani ,clima de la suprafata solului s-a modificat de la tropicala la temperata. Singurele animale care au supravietuit au fost cele care locuiau in pesteri calde subterane. Pestera Movile, unul dintre cele mai neobisnuite ecosisteme, este populata cu nevertebrate care au adaptari datorate vietii subterane cum ar fi:
au corpul depigmentat
regresia sau absenta totala a simtului vazului
se hranesc cu bacterii si ciuperci care obtin energia din izvoarele calde sulfuroase de sub pestera.

Lipitori neobisnuite, scorpioni de apa si alti locuitori ai pesterii au asemanari cu speciile gasite in abisurile marilor. Ele depind de organismele chemoautotrofe ( folosesc energia rezultata din reactii chimice) in loc de organismele fotoautotrofe ( ce folosesc energia luminoasa). 46 de speci de nevertebrate terestre si acvatice au fost identificate in aceste ecosisteme, dintre care 31 de specii complet noi.Marea majoritate a artropodelor apartin clasei Arachnida, Crustacea, Myriapoda si Insecta.18 specii acvatice apartin incr. Plathelminthes ( viermi plati ), Nematode( viermi cilindrici ) Rotifera ( animale microscopice inrudite cu viermii cilindrici) Annelida ( viermi inelati ). Lipitoarea oarba, un melc si un scorpion de apa orb au fost de asemenea identificati. Alte specii descoperite : doua de pseudoscorpionide de doi inchi lungime, lipitori de viermi, 4 paianjeni si scorpioni de apa.

Martieni mioritici

„Saga“ Movile continua in 1996, cu un articol despre toate acestea in revista „Science“, publicatia de elita si totodata „barometrul“ unor institutii de prestigiu cum ar fi NASA. „La citeva zile dupa publicare, ne-au sunat cei de la NASA. Americanii erau, la vremea aceea, intr-o adevarata febra a descoperirii vietii pe Marte, iar conditiile de la Movile erau similare cu cele din fosele vulcanice de pe Marte. Interesul pentru asemenea descoperiri era maxim. Delegatia NASA nu a plecat cu mina goala din Romania, luind cu ei si citiva dintre cercetatorii romani care au lucrat la proiect. Astfel, Radu Popa, cel care a descoperit bacteriile ce traiesc prin chemosinteza, a fost chemat sa lucreze in Statele Unite. Despre ceilalti membri ai echipei, Lascu spune ca au primit oferte avantajoase in alte institutii stiintifice.

Proiectul se sufoca lent

Cercetatorii romani din echipa care a participat la proiect s-au risipit in lume. Ei s-au lasat convinsi de ofertele unor prestigioase institutii stiintifice din Statele Unite sau Europa de Vest, pentru ca in tara nu aveau sustinere financiara si nici dotarile tehnice necesare sa isi poata continua munca.

„Toti cei care au lucrat la Movile s-au dus sa-si faca doctoratele in strainatate, unii dintre ei continuind si azi sa lucreze la proiecte NASA. Destinul povestii Movile mi se pare tipic pentru felul in care este gestionata o chestiune de stiinta in Romania. Am primit bani si sprijin international cit cuprinde, dar de partea romana a existat o indiferenta totala“, ne-a mai zis Cristian Lascu, singurul ramas in tara din echipa. Din punctul sau de vedere, potentialul stiintific al pesterii nu este epuizat. El a mai adaugat ca nimic semnificativ nu se mai petrece la Movile, inclusiv pentru ca putinii bani alocati cercetarii nu sint directionati catre prioritati reale. Laboratorul in care au lucrat cercetatorii romani este in pericol de a fi evacuat din cauza datoriilor fata de stat.

Intre timp, au aparut alte situri, al doilea din lume fiind descoperit tot de o echipa romaneasca, de data aceasta insa in Italia. Mai este unul in Mexic, altul in Statele Unite, dar nici unul nu are conditiile unice existente la Movile.